sâmbătă, 6 noiembrie 2010

Dialoguri (I)

(EL)-Bună-ţi spun la miez de noapte,
Ca să-mi răspunzi cu sinceritate.
Cine e omul ce vrei să-ţi fie aproape?

(EA)-Bună-ţi răspund c-o voce caldă,
Încă nu ştiu pe cine vreau,
Să am aproape.
Nu-i ştiu nici numele,
Nici chipul zâmbitor, ce vreau să-l aibă.

(EL) -Oameni zâmbitori sunt mulţi,
Draga mea,
Să nu-i crezi!
Ei ştiu să fure femei cu suflete
Ce ştiu  să plângă, să iubescă...să ierte!

Spune-mi  cine ai vrea să-ţi ţină de urât
În nopţile fierbinţi?
În clipele cele mai triste?
În zilele cu furtuni?
În dimineţile cu brumi?

(EA)-Să ţin şi să fiu ţinută aş vrea,
De un bărbat mai sincer decât s-ar putea.
Să-mi pară, tare aş  vrea
Că e cel ce mereu l-am strigat.
Să-mi pară şi să fie tocmai aşa,
Că m-am îndrăgostit cu adevărat.
Să cred şi să nu mă îndoiesc,
Că el simte ceea ce simt şi eu.

(EL)- Ce cauţi draga mea,
Printe oameni cu chipuri frumoase,
Cu suflete îmbolnăvite de bogăţie?

(EA)- Caut, caut şi nu ştiu ce caut.
Vreau un barbat de printr-o zonă
Care să ştie să-mi cânte serenade,
Să ştie şi să vreie să-mi aducă în prag
Florile cu roua dimineţii...
Vreau să mă  conducă la altar!

(EL)- De ce te vrei femeie atât de degrabă măritată?

(EA)- Acum e devreme,
Mâine va fi târziu.
Târziu să iubesc nu va fi,
Târziu va fi să-mi dau seamă.
Pe cine ar fi trebuit să iubesc cu adevărat.
Destinul...
Dar atunci voi fi prea neputincioasă,
În faţa timpului ce va râde de mine.

(EL)-Te grăbeşti femeie!

(EA)Mă grăbesc, să iubesc,
Căci vreau să simt a lui iubire.
Mă  grăbesc, să simt alintările
Unui barbat care ştie să plângă,
După o femeie ca mine.
Mă grăbesc, şi nu-ţi mai spun de ce
Nu vreau să crezi că-s fantomă cuceritoare...
Să nu crezi cumva că aş vrea,
Să pun pe raftul bibliotecii mele
Gândurilor ce-amintesc de tine!

to be continued

Niciun comentariu: