sâmbătă, 30 iulie 2011

În căutarea Macului


Am mers desculţ pe multe câmpuri. Am văzut mulţi maci, dar niciunul nu l-am mirosit. De fiecare data, când mă apropiam de unul din ei, îmbrăcam haina invizibilă, pentru ca foarte lent să-i descoper şi să înţeleg care din ei îmi va sta la piept, pe care din ei, chiar dacă îl voi rupe nu se va usca. Întâmplările vieţii mi-au adus în cale alte şi alte câmpii, alţi şi alţi maci. De fiecare dată  descopeream unul şi mă bucuram, apoi sufeream, aşteptam, speram. Macul se usca şi se usca şi dorinţa mea de a mai fi alături de el, de a-l ţine aproape, de a căuta un izvor şi de a-l uda, de a-l răsădi...Şi iarăşi întâmplările vieţii mă salvau. Şi iarăşi descopeream, sufeream, aşteptam, speram.


În toamna anului trecut am descoperit un nou mac. Credeam că nu se va usca niciodată, că nici chiar frigul de afară nu mi-l va îngheţa. Credeam că de astă dată am găsit un mac rezisent. E un mac deosebit. De fapt, e macul de care nici invizibilă nu îndrăznesc să mă apropii, pentru că nu ştiu a cui este şi dacă este a cuiva; dacă îl miroase alta, dacă îl ţine la piept şi dacă el se lasă cuprins de alta sau e în aşteptarea uneia; ...mâna care îl va proteja de vântul agresiv, de ploaia udă, ca să nu-l inunde, de soarele arzător, ca să nu-l usuce...doar pentru ca să-l ţină la piept o veşnicie.

Dorinţa ei creşte, iar macul devine din ce în ce mai enigmatic....Dorinţa ei moare, iar macul nu mai are aceeaşi culoare...

3 comentarii:

Reclame spunea...

Fiind una din florile mele preferate, a fost o plăcere să citesc acest articol unde macul este comparat cu o persoană iubită.

Anonim spunea...

simbolul macului este puternic

Victoria Ungureanu spunea...

Mulţumesc şi mă bucur :)