miercuri, 9 noiembrie 2011

SUNT trecut, prezent, viitor

de Victoria Ungureanu

Nu ştiu culoarea fericirii din ochii tăi,
Şi n-am să ştiu vreodată.
Mi-am promis că pot uita,
Dar şi-aceste cuvinte despre tine sînt.
Niciodată n-am să pot reîntoarce
Momentul ce n-a fost,
Niciodată n-am să uit 
Iubirea care iubirea n-a fost.
SUNT trecut.

Am scris cu cerneala lacrimilor mele
O scrisoare.
Am calculat nopţile de aşteptări
Şi-a pierit curajul să ţi-o mai trimit
Vroiam să vezi cine SUNT,
Să citeşti ...
Lacrimi.
Vise.
Speranţe.
Cenuşă e sentimentul ce-a fost.
SUNT prezent.

Mâine e viitorul în care nu mai eşti.
Nu pot destăinui ceea ce încă n-a fost
Şi spun...
SUNT viitor.









2 comentarii:

Tzzumbi spunea...

Esti mai tanara decat mine :)) ... asa ca asculta vocea imbatranita a unui mos ca mine. In toata viata mea Dumnezeu mi-a pus inainte intelepciune, din care am ciupit doar si nu am luat-o asa cum ar fi trebuit. Cu toate acestea, un lucru stiu. Logica omeneasca contine in ea efemeritate. Un lucru poate sa ni se para logic la 12 ani si total ilogic la 30. Unde mai pui faptul ca de multe ori sufletul ni se-ntristeaza pentru te miri ce lucruri care pana la urma, desi dureroase la inceput, se dovedesc a fi extrem de benefice ... asa ca, dragul meu jurnalist si draga mea Vichi (scris romaneste), priveste spre viitor. El nu e atat de subru, atat timp cat iti cladesti prezentul pe iubirea si credinta in Dumnezeu. Dragostea e de la Dumnezeu !!! ... daca Il pastrezi in sufletul tau pe Dumnezeu, poti avea si dragoste!

viky spunea...

Mulțumesc pentru sfat și vreau să mă ghidez după fraza scrisă de tine : ”Dragostea e de la Dumnezeu !!! ” :D