vineri, 2 decembrie 2011

Umor politic moldovenesc

 Zi de zi fac naveta şi se întâmplă că adesea mai trag cu urechea la discuţiile pasagerilor din transportul public. Ăsta pentru mine e ca un vox populi. Astăzi am să vă povestesc despre una dintre astfel de discuţii.

Urcă în rută 3 bărbaţi şi după o zi grea de muncă, nu-şi pierd energia de a glumi în gura mare pe seama politicienilor şi a alegerii Preşedintelui Republicii Moldova. Probabil, asta e tema cea mai discutată, nu doar în presă, dar şi în gaşca de prieteni, la muncă şi la petreceri. Dezgustul care, intuiesc li-l trezesc politicienii din cauza situaţiei în care ne aflăm, îi face pe unii să facă glume pe seama lor.

Păi iată că cei 3 oameni isteţi, a căror discuţie cu siguranţă involuntar le-a auzit-o toţi pasagerii din rută. Şi replicile sunau cam aşa:


-Vin sărbătorile, la ce bun să mai aleagă preşedintele? Lasă-i să fie toţi 3 preşedinţi, să nu se mai certe... Acum de sărbători vor avea mai mult timp liber, spune unul din cei 3 bărbaţi.


-Da, să-şi facă un regim de lucru şi să fie preşedinte şi Ghimpu, şi Lupu, şi Filat..., spune  celălalt bărbat.


-Da poate chemăm vreun chinez să ne fie preşedinte? se întrebă cel deal treilea bărbat.


(zâmbesc)


-Ne trebuie un preşedinte sărac, că ăştia sunt prea bogaţi...

Şi asta e ultima replică pe care-am prins-o pentru că trebuia să cobor la următoarea staţie. Dar discuţia, amuzamentul oamenilor mi-a dat de gândit, mai ales ultima frază. Astfel, trebuie să concluzionez că cu cât este mai mult hrănită societatea cu promisiuni, aşteptări, cu atât mai mult creşte nivelul de neîncredere în politicieni, mai ales în perioadele de criză nu doar politice, dar şi economice.

Ce ţine de ultima frază, nu cred că dacă Republica Moldova va avea un Preşedinte sărac, atunci toate vor fi aşa cum îşi doreşte cetăţeanul. Probabil, acest Preşedinte va fi mai modest, poate mai aproape de societate, dar nu e suficient. Pentru schimbările, avansările economice de care are nevoie Republica Moldova este nevoie şi de o schimbare politică, începând de la mentalitate, terminând cu apărarea intereselor personale...este nevoie de schimbarea întregului sistem politic...

Tot mai des mă conving că doar noi suntem cei care vrem, putem şi trebuie să luptăm singuri pentru binele nostru cultural, spiritual şi economic. Politicienii vin şi pleacă, noi suntem cei care rămânem aceeaşi...poate uneori cu mai multe sau mai puţine preocupări moştenite de la  guvernările anterioare.


Niciun comentariu: