duminică, 25 martie 2012

Lectura+realitatea alimentează creierul şi sufletul

N-aş putea s-o numesc "o perioadă mai dificilă", însă nu prea reuşesc să am timp pentru cărţi. Simt că lecturile întotdeauna mi-au dat curajul de a scrie pe blog şi alte site-uri, bloguri. Realitatea trăită+o carte citătă este ecuaţia pe care în ultima perioadă nu-ncerc s-o calculez. Ni s-a spus la facultate că noi, ca viitor jurnalişti, ar trebui să scriem zilnic, pentru că asta ne dezvoltă nu doar stilul dar şi felul în care vedem şi interpretăm realitatea noastră şi apoi realitatea care ne înconjoară. De 3 ani, mai bine zis de aproape 2 ani, de când administrez activ acest blog, răsfoind blogul ca pe un jurnal personal, mi-am dat seama cât de important e să citeşti şi să ai curajul de a scrie, chiar dacă ştii că mai ai foarte mult de muncit, chiar dacă eşti criticat, chiar dacă rişti să pari pentru cineva banal sau neinteresant, chiar dacă articolele tale pot fi interpretate greşit... Probabil, în fiecare din noi trăieşte un poet, un scriitor, doar că nu fiecare din noi comunică cu acel scriitor. Nu încercăm să-i dăm libertatea de a-şi exterioriza trăirile, de a le modela şi remodela aplicând arta trăirilor şi-a cuvintelor sincere.

"Trebuie să ne uzăm organele"


În fiecare zi de vineri, eu şi colegele mele, avem o zi de discuţii, dezbateri şi inspiraţie. Redacţia ziarului a cărei uşi o deschidem, e cursul unde nu-nvăţăm teorie, ci ne-ascuţim urechile şi ne deschidem ferestrele conştiinţei... Experienţa unui om, este cea mai bună lecţie, în cazul în care, acest om are bunătatea şi dorinţă suficientă ca s-o destăinuie începătorilor. Acest om a ca o candelă care-ţi luminează străzile din apropiere...

La ţară, în satele-n depărtate dar şi totodată aproape de tot ce se întâmplă-n lume (datorită canalelor media), continuă să nu ştie care-i preţul şi importanţa unei cărţi citite. Mulţi îl văd ca un dezavantaj, cică "îţi pierzi vederea"... La o aşa replică, scriitorul şi profesorul nostru de curs a concluzionat că trebuie să ne uzăm organele (văzul, auzul) spre binele nostru şi-a celora din jur. În acel moment am şi făcut o cardiogramă a perioadei în care am început să citesc şi mi-am dat seama cât bine mi-au făcut cărţile mie, dar şi celor din jur, pentru că n-am ezitat niciodată să recomand o carte citită. Mi-am dorit să descopere şi alţi prieteni bucuria de a citi şi de a găsi echilibrul dintre realitatea trăită şi cărţile-n care ne regăsim şi ne alimentăm creierul şi sufletul.

Mi-a plăcut mult ingeniozitatea acestei creaţii! Admiraţi-o şi voi.

Foto: psihoterapie.net

Şi spre sfârşit.... cea mai mare carte din lume este un atlas goegrafic realizat în 1660, care măsoară 1, 8 metri înălţime. Cartea a fost realizată de Johan Maurits of Nassau şi reprezintă o colecţie de 37 de hărţi.

Foto: apropo.ro
CITIŢI ŞI SCRIEŢI! Poate descoperiţi scriitorul din voi. E o senzaţie deosebită când îţi reciteşti impresiile scrise acum 2 ani... cât de vizibilă pare atunci evoluţia conştiinţei tale.


Niciun comentariu: