luni, 9 aprilie 2012

Amnezie emoţională

În noaptea asta am să adorm mult mai fericită, mult mai împlinită şi mult mai bucuroasă de tot ce mi se oferă şi reuşesc să-nregistrez în biblioteca vieţii mele. Astăzi am terminat de citit romanul "Înainte să adorm" semnat de S.I. Watson. Istoria înfricoşătoare a unei femei de peste 40 de ani m-a făcut să-mi dau seama cât de important poate fi trecutul pentru fericirea din prezent şi viitor. Ce poate fi mai înfricoşător decât să nu ştii cine eşti, unde eşti şi să nu-ţi recunoşti chipul din oglindă? Şi asta să se întâmple în fiecare zi... În carte sunt descrise lanţurile evenimentelor efemere pe care le trăieşte Christine, femeia care timp de 20 de ani este înşelată de bărbatul care a lipsit-o de trecut...

Scriu şi mă trec fiorii. Mă-mbrac în situaţia personajului şi-mi dau seama că nu ştiu dacă aş fi găsit atâta putere să descopăr în fiecare zi că sunt mai bătrână cu 20 de ani, că sunt căsătorită şi că sunt mamă... mama unui fiu care nu mai este în viaţă. Mă dezbrac foarte repede de această haină. Ori cu ea, ori fără oricum sufletul şi conştiinţa îmi e cutreierată de puterea unei tornade imaginare. Îmi zic satisfăcută "cât de norocoasă sunt că-mi ştiu eşecurile, că-mi cunosc "duşmanii" şi recunosc prietenii, că ştiu pe cine iubesc şi ce-mi doresc". E adevărat că uneori sunt cuprinsă şi eu de un haos care-mi opreşte răsuflarea sentimentelor, dar adevărul e că n-ajung să fiu îngrozită de faptul că viaţa mea e doar un jurnal în care citesc propriile încercări de a inventa romane. Am încercat să-mi imaginez cum e să nu-ţi recunoşti propria viaţă nici chiar din propriul jurnal scris de tine cu câteva ore în urmă. Am rămas doar la etapa "îmi imaginez". Sunt lucruri atât de importante, dar cărora nu le dăm importanţă. Citind romanul, am recunoscut că amintirea este nimicul pe care de acum încolo îl voi aprecia mult mai mult decât am făcut-o până acum. În acelaşi timp, îmi spun "trebuie să-mi trăiesc prezentul ca amintirea de mâine să-mi poată cumva construi personalitatea şi femeia pe care încerc s-o cunosc zi de zi".

Înainte să adorm îmi spun "sunt fericită, pentru că fericirea se-ascunde-n lucruri mărunte. fericită pentru că azi am descoperit preţul unei amintiri. fericirea de a şti cine eşti şi care este mirosul amintirilor tale. să ai alegerea de a decide ce miros îl pătrezi în conştiinţă şi pe care continui să-l simţi în vinele iubirii..." Azi adorm mai fericită decât ieri şi aşa se întâmplă zi de zi. Iubirea, oamenii, cărţile şi amintirile mă fac să-mi continui dansul VIAŢĂ.

Un comentariu:

R spunea...

Mm din Pacate n-am citit aceasta carte, stiu ca este film bazat pe aceeiasi Ideie de Amnezie , denumirea fiind : 50 First Dates” totusi chiar ar fi straniu si m-as simti terrifiat daca nu as tine minte cine sunt eu , cine am fost , pe cine am pierdut, chiar si memoriile care uneori vrei sa le uiti stii ca trebuie sa le ai fiindca si ele te ajuta sa nu-ti repeti greselile facute. O carte care contine asa material merita sa fie citita.