duminică, 28 aprilie 2013

Emilia: ”Nu sunt din plastilină...”

sursa foto: belva.ro
.... acum, Emilia privea la fereastra umezită de o ploaie rece de primăvără. Simțea, știa și voia acea liniște de nedescris. Întredeschise fereastra. Mirosul îi inundase nările, camera și apoi, sufletul... Dacă ai fi văzut-o, pe ființa asta, într-o zi de dumunică, nepieptănată, nemachiată și cu o privire obosită, ai fi spus ”e lipsită de farmec”. Emilia știa, farmecul nu este un păr bine coafat, nu este un machiaj și un ruj ”asortat” cu un zâmbet cuceritor. Farmecul nu poate fi mascat. Farmecul e ceva... e ceva pentru Emilia. E ceva pentru fiecare din noi...

Îi plac zilele de duminică. Unica zi când își odihnește timpanele de gălăgia și furia unei societăți grăbite. E unica zi când chiar ea, nu e mânată de această societate... E ziua când în agendă nu sunt înșiruite întâlnirile și sunete care trebuie să le facă. E ziua când își permite să fie lenoasă. E ziua când, într-o cameră scăldată de un asfințit irepetabil, Emilia simte liniștea.
sursa foto: Victoria Ungureanu
Sunt lucruri pe care le recunoaște și gânduri care le poate roti  zile întregi ca un CD cu muzică preferată.  De fiecare dată când își revede una dintre cele mai bune prietene, nu apucă să dea volumul mai tare la gândurile ei. Cel mai des are un rol activ de om care ascultă. A citit pe undeva că oamenilor le place să fie ascultați, mai ales femeile! Și dacă ăsta e puținul pe care îl poate oferi, atunci îl oferă, chiar dacă asta îi poate stârni deseori dureri de cap. Nu-i plac oamenii plângăcioși, negativiști și care caută milă. Admiră oameni puternici care în privirile celor din jur par niște neajutorați, dar cu adevărat sunt niște luptători. Oamenii și încercările vieții i-au făcut să fie așa. Emilia știe și așa face, nu se plânge decât păreților din camera ei și decât ferestrei scăldate zilnic în asfințit....

De la o zi la alta întâlnește oameni noi și îi redescoperă pe cei care credea ea că îi cunoaște cu adevărat. Mulți din ei sunt buni sfătuitori. ”Ar fi bine așa...”, ”Să nu mai faci așa”, ”Vai, tu faci așa? Greșești!”. Îi ascultă cu atenție pentru că e conținut pentru ”terapia” de înainte de somn. Obișnuiește să ”mestece” cu gura creierului informațiile, pe care le-a absorbit. Deseori, e marcată de ceva anume sau de cineva anume și volens nolens, le acordă minute din serile când are insomnie... Și mereu își spune: ”Nu sunt din plastilină”. O fi bine, sau nu prea...



2 comentarii:

Rodion Guștiuc spunea...

Salutare, drag blogger!

Inițial vreau să-ți mulțumesc pentru activitatea ta internautică!
Cu plăcere lecturez articolele semnate de tine și recomand și altora același lucru.

Invit vizitatorii tăi să asculte discuțiile pornite împreună cu tine în cadrul emisiunii „Blogosfera Radio: Seara pe on-line cu Rodion” din 18 iunie 2013, accesînd link-ul : http://www.trm.md/ro/blogosfera-radio-seara-pe-on-line-cu-rodion/blogosfera-radio-seara-pe-on-line-cu-rodion-si-victoria-ungureanu/

Notă: Acest talk-show despre și împreună cu cei din lumea virtuală îl puteți asculta în fiece marți de la 20.15 la 21.00 on-line la Radio Moldova Muzical (http://trm.md/ro/radio-on-line-muzical/ )
Orice ediție înregistrată a emisiunii o veți găsi pe http://www.trm.md/ro/blogosfera-radio-seara-pe-on-line-cu-rodion/

Cu gratitudine,
Realizatorul şi producătorul
Rodion Guștiuc

Anonim spunea...

Foarte draguta